- a-i veni pofta să...
- to have a mind / a desire / a wish to...v. şi \a-i veni pofta să... gust de.. .
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
căşuna — CĂŞUNÁ, căşunez, vb. I. 1. intranz. A i veni cuiva o idee sau o poftă ciudată. 2. intranz. A prinde necaz pe cineva sau pe ceva; a manifesta (dintr o dată) dragoste (exagerată) faţă de cineva. 3. intranz. A se năpusti asupra cuiva. 4. tranz. A… … Dicționar Român
dambla — DAMBLÁ s.f. 1. (pop.) Apoplexie, paralizie. ♦ Acces de furie, năbădăi. 2. fig. (fam.) Chef, poftă, pasiune. – Din tc. dambla. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DAMBLÁ s. v. apoplexie, capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason,… … Dicționar Român
inimă — ÍNIMĂ, inimi, s.f. I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator, situat în partea stângă a toracelui, care are rolul de a asigura, prin contracţiile sale ritmice, circulaţia sângelui în organism, la om şi la animalele superioare;… … Dicționar Român
apă — ÁPĂ, ape, s.f. I. 1. Lichid incolor, fără gust şi fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care formează unul din învelişurile Pământului. ♢ Apă neagră = glaucom. ♢ expr. Apă de ploaie = vorbe fără conţinut, vorbe goale; (concr.) lucru fără… … Dicționar Român
hachiţă — HÁCHIŢĂ s. v. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime háchiţă s. f., pl. háchiţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
hierochuntica — MẤNĂ, mâini, s.f. I. 1. Fiecare din cele două membre superioare ale corpului omenesc, de la umăr până la vârful degetelor, în special partea de la extremitatea antebraţului, care se termină cu cele cinci degete. ♢ loc. adj. De mână = a) făcut cu… … Dicționar Român
impar — IMPÁR, Ă, impari, e, adj. (Despre numere întregi) Care nu este divizibil cu doi; care este fără soţ. – Din lat. impar cf. fr. i m p a i r. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură … Dicționar Român
petrecanie — PETRECÁNIE, (2, 3) petrecanii, s.f. 1. (înv.) Moarte. (Astăzi fam.; în loc vb.) A( i) face de petrecanie = a) a lua (cuiva) viaţa; a omorî, a ucide, a răpune (pe cineva); b) a risipi, a strica, a distruge (un bun, un obiect); a cheltui (tot); a… … Dicționar Român